lolebole.MyForum.ro

Eldana · Trimis: 09/03/2014 16:20 Titlul subiectului: De suflet

O sa aduc aici povestioare cu talc...pentru cine are timp si rabdare sa citeasca.

DOAMNE, CAT DE MULT MA IUBESTI?

,,Într-o zi m-am sculat dis-de-dimineaţă ca să văd răsăritul soarelui. Ah, frumuseţea creaţiei lui Dumnezeu este mai presus de absolut orice descriere! În timp ce priveam, L-am lăudat pe Dumnezeu pentru lucrul Său minunat; şi cum stăteam acolo, am simţit aproape mine prezenţa Lui.

El m-a întrebat: “Mă iubeşti?”

I-am răspuns: “Desigur, Doamne! Tu eşti Dumnezeul şi Mântuitorul meu!”

Atunci El întreabă: “Dacă ai fi handicapat fizic, M-ai mai iubi?”. Am rămas surprins. Mi-am privit mâinile, picioarele şi tot restul trupului şi mi-am dat seama de lucrurile pe care le primisem în dar.

Şi am răspuns: “Ar fi mai greu, Doamne, dar tot Te-aş iubi.”

Atunci Domnul spuse: “Dacă ai fi orb, ai mai iubi creaţia Mea şi pe Mine?”

Cum să iubesc ceva fără să-l pot vedea? Atunci m-am gândit la toţi oamenii orbi din lume şi că, totuşi, mulţi dintre ei Îl iubesc pe Dumnezeu şi creaţia Sa. Aşa că am răspuns:
“Mi-este greu să mă gândesc la asta, dar tot Te-aş iubi.”

Atunci Domnul mă întreabă iar: “Dacă ai fi surd, ai mai asculta cuvântul Meu?”

Cum să ascult ceva, fiind surd? Apoi am înţeles. Ascultarea cuvântului lui Dumnezeu nu se face doar cu susținerea urechilor, ci mai ales cu inima. Am răspuns: “Mi-ar fi extraordinar de greu, dar, totuşi, aş asculta cuvântul Tău.”
Dumnezeu, atunci, întreabă: “Dacă ai fi mut, ai mai lăuda Numele Meu?”
Cum să înalţ laude fără voce? Apoi mi-am dat seama: Dumnezeu vrea ca noi să-I cântăm din inimile şi sufletele noastre. Nu contează cum sună. Am răspuns, deci: “Deşi n-aş putea fizic să cânt, totuşi aş lăuda Numele Tău.”

Şi Domnul mă întreabă, iarăşi: “Mă iubeşti cu adevărat?”

Cu curaj şi cu deplină convingere, am răspuns cu toată fiinţa: “Da, Doamne! Te iubesc pentru că Tu eşti singurul şi adevăratul Dumnezeu!”
Crezusem că am răspuns bine, dar Dumnezeu m-a întreabat din nou:

“Atunci, de ce păcătuieşti?”

Am răspuns: “Pentru că nu sunt decât un om. Nu sunt perfect!”

Iar Domnul zise: “Atunci de ce în clipa în care Eu te aştept, tu rătăceşti aiurea? De ce doar la vreme de necaz, iei rugăciunea în serios?”

Nici un răspuns. Doar lacrimi.

Domnul continuă: “De ce cânţi numai îndată ce eşti cu prietenii? De ce Mă cauţi doar la vremea rugăciunii? De ce ceri lucruri atât de egoist? De ce ceri cu atâta necredinţă?”

Lacrimile continuau să-mi cadă pe obraji.

“De ce te ruşinezi de Mine? De ce nu propovăduieşti? De ce, la vreme de necaz, te plângi la alţii, în timp ce Eu Îmi ofer umărul să plângi pe el? De ce cauţi scuze atunci când iţi ofer ocazia să slujeşti în Numele Meu?”

Am încercat să răspund, dar nu mai era nimic de spus.

“Eşti binecuvântat cu viaţă. Te-am zidit pentru a preţui acest dar. Te-am binecuvântat cu talantul de a-Mi sluji, dar tu continui să-Mi întorci spatele. Ţi-am dezvăluit cuvântul Meu, dar nu te-ai înţelepţit. Ţi-am arătat binecuvântările Mele, dar ochii tăi erau îndreptaţi în altă parte. Ţi-am auzit rugăciunile şi am răspuns la toate. Mă iubeşti tu cu adevărat?”

N-am putut să răspund. Cum aş fi putut? Eram incredibil de ruşinat. Nu aveam nici o scuză. Ce puteam să zic la toate acestea? Când inima îmi bătea să-mi spargă pieptul şi lacrimile începeau să şiroiască, am zis: “Te rog, Doamne, iartă-mă! Nu sunt vrednic să fiu fiul Tău!”

Domnul răspunse: “Dacă tu simţi părere de rău sinceră în inima ta, Eu te iert şi te primesc!”

Am întrebat: “De ce continui să mă ierţi, de ce mă iubeşti atât?”

Domnul răspunse: “Pentru că eşti făptura mâninilor Mele! Tu eşti copilul Meu! Nu te voi părăsi niciodată! Când plângi, Eu plâng cu tine! Când salţi de bucurie, Eu râd cu tine! Când eşti jos, Eu te încurajez! Când eşti obosit, Eu te port! Voi fi cu tine până la sfârşitul zilelor şi te voi iubi de-a pururi!”

Niciodată n-am plâns aşa. Cum am putut să fiu atât de rece? Cum am putut să-L rănesc pe Dumnezeu atât de mult?
L-am întrebat pe Dumnezeu: “Cât de mult mă iubeşti?”

Atunci Domnul Îşi întinse braţele, şi I-am văzut palmele străpunse de piroane. Am căzut la picioarele lui Hristos, Mântuitorul meu, şi pentru prima oară, m-am rugat cu adevărat’’.

O poveste primita de la Martha

Eldana · Trimis: 09/03/2014 16:28 Titlul subiectului:

Batranul cersetor

La coltul strazii e un cersetor
Cu mana-ntinsa, catre-o alta lume
Decat aceea unde, fara nume,
El ispaseste rasul tuturor.

Adolescentii se mai tin de glume
Si-i pun in palma semne de-ale lor,
El e batran si intelegator,
Cu noi, cu totii, dar, cu cei mici, anume.

Si cine observa, int-o doara,
Ca el e-aici din vremuri de demult,
Imperturbabil, in acest tumult,
El, cersetorul, a uitat sa moara.

Sub zdreanta lui, minunea se-ntrupeaza,
In el e Dumnezeu, ce sta de paza.

Adrian Paunescu

Eldana · Trimis: 09/03/2014 16:35 Titlul subiectului:

Cel ce insala

Cu mult timp in urma, a trait un boier tare bun. Intr-o zi, l-a chemat la el pe un taran si i-a spus:

- Uite, omule, fiindca stiu ca familia ta o duce îndeajuns de greu, vreau sa te ajut. Iti dau de munca si te platesc extraordinar de bine. Vrei sa lucrezi pentru mine?

- Sigur, boierule - a raspuns omul bucuros - ce trebuie sa fac ?

- Sa-mi construiesti o casa, la marginea padurii.

Taranul a plecat bucuros si, chiar din acea zi, s-a apucat de treaba. Boierul ii dadea bani pentru tot ce trebuia sa cumpere. Insa omul ce si-a spus ? "E, si asa nu ma vede, ce-ar fi sa-l insel ?!"

Si, in loc sa faca totul asa cum ar fi trebuit, a inceput sa cumpere lucruri ieftine si proaste si sa cheltuiasca banii ce ii ramaneau. Cand a terminat, casa arata tare frumos pe dinafara, dar taranul stia ca n-o facuse bine si ca, destul de repede, ea se va strica.

Cand i-a aratat casa boierului, acesta i-a spus:

- Fiindca stiu ca tu si familia ta locuiti intr-o cocioaba mica, iti fac cadou aceasta casa. De-aia te-am lasat pe tine sa o construiesti si ti-am spus acum, la sfarsit, tocmai pentru ca bucuria voastra sa fie mai mare.

Acum si-a dat seama omul de greseala sa. A vrut sa-l insele pe altul si, de fapt, singur s-a inselat. Daca ar fi fost cinstit si si-ar fi vazut de treaba, si-ar fi facut un bine lui si familiei sale. Acum, insa, parerile de rau nu mai puteau indrepta nimic.

In sinea lui, omul s-a jurat sa nu mai insele niciodata pe nimeni.

"Dupa cum ne purtam noi cu aproapele, asa se va purta Dumnezeu cu noi."

Eldana · Trimis: 09/03/2014 21:16 Titlul subiectului:

un film despre puterea rugaciunii. exceptional

http://www.youtube.com/watch?v=_ZbkLBV6XLc

cuvinte de invatatura

http://www.youtube.com/watch?v=2U0xoSr13EA

tara · Senior Data inscrierii: 22/Aug/2013 Mesaje: 1651

merci, Dana
e de citit
cu atentie

Eldana · Trimis: 10/03/2014 22:59 Titlul subiectului:

din suflet, manu

va mai recomand un blog al unei foste colege (Carmen) si buna prietena, o doamna in adevaratul sens al cuvantului, o persoana speciala pentru mine, de la care am invatat numeroase lucruri si care pentru mine e un exemplu.

Acum traieste in Paris, la fiica ei care are 4 copilasi. Eu sunt sigura ca v-am mai vorbit despre ea.

Acum 5 ani a fost diagnosticata cu cancer la san, a fost operata, a fost bine...acum din nou a recidivat boala, vineri va fi operata din nou :weep:

cititi cand aveti timp, scrie atat de frumos...

http://cita-topa.blogspot.ro/

acest blog e tot al ei...infiintat dupa ce a aflat de boala

http://darul-din-urma.blogspot.ro/

Eldana · Trimis: 10/03/2014 23:01 Titlul subiectului:

pentru fetele cu pui de depresie, si nu numai!!! un film exceptional

http://filmeonlinesubs.net/2012/11/06/i-am-gabriel-2012-eu-sunt-gabriel/

Eldana · Trimis: 12/03/2014 21:14 Titlul subiectului:

Ziua cea mai frumoasă? Astăzi.
Obstacolul cel mai mare? Frica.Lucrul cel mai uşor? Greşala.
Greşala cea mai mare? Renunţarea.
Rădăcina cea mai rea? Egoismul.
Distracţia cea mai bună? Munca.
Înfrângerea cea mai urâtă? Descurajarea.
Profesioniştii cei mai buni? Copiii.
Nevoia dintâi? Comunicarea.
Fericirea cea mai mare? Să fii util.
Misterul cel mai profund? Moartea.
Defectul cel mai mare? Întristarea.
Sentimentul cel mai urât? Ura.
Cadoul cel mai frumos? Iertarea.
Traseul cel mai bun? Calea dreaptă.
Senzaţia cea mai plăcută? Pacea interioară.
Gestul cel mai frumos? Zâmbetul.
Medicamentul cel mai bun? Optimismul.
Satisfacţia cea mai mare? Datoria împlinită.
Puterea cea mai mare? Credinţa.

(Maica Tereza).

Lore · Administrator Data inscrierii: 22/Aug/2013 Mesaje: 10469

_________________
[url=http://lilypie.com] De suflet De suflet

[/url]

Lore · Administrator Data inscrierii: 22/Aug/2013 Mesaje: 10469

Elduto, cand ai chef sa bagi nasul si pe la topicul asta...chestii de duh culese de pe fb in general

http://lolebole.myforum.ro/aici-vp17290.html#17290
_________________
[url=http://lilypie.com] De suflet De suflet

[/url]

Gabriela · Trimis: 13/03/2014 20:39 Titlul subiectului:

Am citit ieri putiin pe blogul Citei...sa ii ajute Dumnezeu sa reuseasca operatia!Cat de trist!!! :-|

Eldana · Trimis: 23/03/2014 08:47 Titlul subiectului:

se simte bine
acum asteapta rezultatul biopsiei
cat ma bucur pentru ea

Eldana · Trimis: 23/03/2014 08:50 Titlul subiectului:

Eldana · Trimis: 23/03/2014 09:02 Titlul subiectului:

MARE-I DUMNEZEU!!!!

Trăia odată, în vremurile de demult, pe la începuturile creştinismului, un ceasornicar creştin care, la fiecare vorbă, zicea: Mare este Dumnezeu!

În acea ţară domnea pe atunci un împărat păgân care ura-i mult pe creştini. Auzise împăratul şi de ceasornicarul creştin şi prinsese ură pe el pentru vorba ce o avea. Într-o zi, trimise după el să-l aducă la curtea împărătească.

– Te-am chemat să-mi cureţi inelul acesta şi poimâine să mi-l aduci. Ia seama că, uite, inelul are o piatră scumpă; nu cumva să mi-o pierzi, căci o plăteşti cu capul – zise împăratul.

– L-oi curăţa, înălţate împărate! Mare-i Dumnezeu!

Împăratul ia inelul, spunând că merge să-l pună în cutie; intră într-o altă cameră, scoate repede piatra scumpă din inel, o trimite pe un servitor să o arunce în mare şi, întorcându-se, îi dădu ceasornicarului inelul înfășurat minus piatră, zicându-i:

– Acum poţi pleca la lucru; te-oi vedea cât de mare va fi Dumnezeul tău.

Ceasornicarul merse acasă şi, fiind către seară, puse cutia bine în ladă, o încuie, rămânând să se apuce de fapt dimineaţa. A doua zi, prietena lui se duse în târg să cumpere nişte peşte proaspăt de mâncare, iar el se apucă să cureţe inelul. Dar, desfăcând cutia şi luând inelul, rămase încremenit de spaimă: piatra cea scumpă lipsea din inel. Deznădăjduit, îşi puse brațele pe cap şi începu a striga:

– Doamne Dumnezeule, mare eşti! Ce mă fac eu acum?

În vremea aceea, sosi soția din târg cu peştele şi, auzind ce se întâmplase, se înfricoşă şi ea. Pe ceasornicar îl aştepta o moarte sigură. Între timp, femela se apucă să taie peştii, dar, spintecând cel dintâi peşte, ce să vezi? În pântecele lui era o piatră sclipitoare. Ceasornicarul, cum o vede, strigă plin de bucurie: Mare este Dumnezeu!… Asta-i chiar piatra de la inelul împăratului.

Şi se-apucă ceasornicarul, curăţă inelul, iar a treia zi se înfăţişă cu el premergător împăratului.

– Ei, l-ai curăţat? – întrebă împăratul.

– L-am curăţat preaînălţate împărate. Mare-i Dumnezeu!

Împăratul, îndată ce văzu inelul cu piatra în el, rămase uimit.

– Să-mi spui de unde ai luat piatra, căci eu am aruncat-o în mare.

– Ai aruncat-o, împărate, dar… «Mare a fost Dumnezeu!»

Şi îi povesti împăratului întâmplarea cu peştele. Când auzi împăratul această minunată întâmplare, se sculă în picioare şi, ridicându-şi ochii spre cer, zise: Cu adevărat, văd şi eu că mare este Dumnezeul tău!

( Pr. Iosif Trifa)

Eldana · Trimis: 23/03/2014 16:15 Titlul subiectului:

cand am timp, imi place sa ascult predici a unor preoti cu har

http://www.youtube.com/watch?v=1KodsXGezM8

Lore · Administrator Data inscrierii: 22/Aug/2013 Mesaje: 10469

Lore · Administrator Data inscrierii: 22/Aug/2013 Mesaje: 10469

Elduto, un topic pe care cred ca nu-l stii.
Te invit la o plimbarica. :-D

http://lolebole.myforum.ro/6-vt44.html?start=125
_________________
[url=http://lilypie.com] De suflet De suflet

[/url]

Eldana · Trimis: 03/04/2014 23:18 Titlul subiectului:

EU ȘI DUMNEZEU: CEA MAI FRUMOASĂ CONVERSAȚIE PURTATĂ VREODATĂ

Eu: Doamne, pot să-ți pun o întrebare?

Dumnezeu: Sigur!

Eu: Promite-mi că nu te vei supăra....

Dumnezeu: Promit!

Eu: De ce ai îngăduit ca astăzi să mi se întâmple atâtea lucruri?

Dumnezeu: Ce vrei să spui?

Eu: Ei bine, astăzi m-am trezit cam târziu…

Dumnezeu: Așa…

Eu: Tocmai astăzi, mi-a luat o veșnicie să pornesc mașina!

Dumnezeu: Bun…

Eu: La prânz, am comandat un sandwich, însă mi-au fabricat sandwich-ul greșit și a trebuit să aștept ceva timp până am primit ce am dorit.

Dumnezeu: Hmmm...

Eu: În drum spre casă, telefonul meu a murit chiar atunci îndată ce am răspuns apelului pe care-l primisem!

Dumnezeu: În regulă…

Eu: Și una peste alta, când am ajuns acasă nu doream decât să-mi relaxez picioarele în noul meu aparat de masaj și relaxare. Dar nu funcționa! Nimic nu a mers bine azi! De ce ai făcut asta?

Dumnezeu: Păi… ia să vedem! În această dimineață, Îngerul morții a fost la căpătâiul tău și a trebuit să trimit unul dintre îngerii mei să se bată cu el pentru viața ta. Te-am lăsat să dormi până atunci!

Eu (umilit): Oh!

Dumnezeu: Nu am îngăduit ca mașina ta să pornească repede, fiindcă pe drumul pe care trebuia să circuli era un șofer beat care te-ar fi lovit și accidentat foarte rău dacă ai fi fost atunci pe drum!

Eu: (rușinat)

Dumnezeu: întâia persoană care ți-a conceput astăzi greșit sandwich-ul avea o boală gravă și nu am vrut să iei boala, căci știam că nu-ți poți îngăduie să-ți pierzi locul de muncă.

Eu (jenat): Ok

Dumnezeu: Telefonul tău a murit, deoarece persoana care te-a sunat avea de gând să dea o mărturie falsă despre ceea ce ai vorbit cu ea la telefon, astfel încât nu am îngăduit nici măcar să vorbești cu ea, în așa fel încât să fii acoperit.

Eu (încet): Înțeleg, Doamne…

Dumnezeu: Oh, cât despre acel aparat de masat picioarele… acesta avea un scurtcircuit care ar fi obiect o avarie în seara asta, în casa ta. Nu cred că ți-ai fi dorit să stai în întuneric.

Eu: Of! Îmi pare rău, Doamne!

Dumnezeu: Să nu-ți pară rău, învață doar să ai încredere în mine .... în toate lucrurile care ți se întâmplă, fie ele bune sau rele!

Eu: Mă voi încrede în Tine, Doamne!

Dumnezeu: Și nu te îndoi niciodată, deoarece planul Meu pentru ziua ta este întotdeauna mai bun decât planul tău!

Eu: Nu mă voi îndoi, Doamne! Și lasă-mă doar să-ți spun, Doamne, că Îți mulțumesc pentru tot ceea ce ai îngăduit să mi se întâmple astăzi.

Dumnezeu: Cu drag, copile. A fost o zi în care, ca de obicei, am fost Părintele tău, iar Eu ador să am grijă de copilașii mei ...!

Lore · Administrator Data inscrierii: 22/Aug/2013 Mesaje: 10469

frumos
_________________
[url=http://lilypie.com] De suflet De suflet

[/url]

Eldana · Trimis: 07/04/2014 09:22 Titlul subiectului:

daca aveti placerea, e atat de frumos si de linistitor....te unge la sufletel

http://www.youtube.com/watch?v=Usr9dRGkRP8&list=RDUsr9dRGkRP8

Eldana · Trimis: 12/04/2014 22:52 Titlul subiectului:

asta e rugaciunea cea mai importanta in postul mare

http://www.youtube.com/watch?v=If1ESfPVHzM

Eldana · Trimis: 16/06/2014 21:50 Titlul subiectului:

CUVINTE DE FOLOS

Omule, toate le-ai luat de la Dumnezeu. Si intelepciune, si gand, si mestesug, si minte.
Si toate iti sunt supuse tie. Cele de pe pamant, cele din ape si din vazduh, care ti s-au dat tie spre hrana. Insa ti s-au dat imprumut, ca sa multumesti lui Dumnezeu pentru ele, prin dreptate, dragoste, blandete, smerenie, si milostenie.
Ti se va da tie daruri pe care ochiul nu le-a vazut si urechea nu le-a auzit, nici la inima omului nu s-au suit, pe care le-a gatit Dumnezeu celor ce-l iubesc pe El.
Omule, cat esti in privelistea acestei vieti, pana ce targul nu se risipeste, cumpara-ti tie mila lui Dumnezeu cu milostenie la saraci.
Cu smerenia cumpara-ti vesnica slava.
Cu dreptatea, viata cea nesfarsita.
Cu curatia, cununa cea nevestejita.
Cu blandetea cumpara intrarea in rai.
Cu rugaciunea, viata impreuna cu ingerii.
Cu osteneala cumpara-ti odihna.
Cu privegherea, fata nevazutului Dumnezeu.
Cu postul si cu setea, desfatarea bunatatilor celor vesnice.
Omule, sa-ti fie in cap mintea si priceperea, iar in ochi privirea la Dumnezeu, iar bucată cea de jos sa-ti fie pamantul in care vei merge. In urechi sa-ti fie ascultarea Sfintelor Scripturi, in piept suspinarea pentru pacate. Pe limba sa-ti fie adevarul, in gura rugaciunea. In maini darea la saraci, in inima nemanierea. In trup sa-ti fie curatia, in pantece infranarea. Iar in genunchi inchinaciunea catre Dumnezeu. De vei pazi acestea vei fi fiu al Luminii, partas al imparatiei cerurilor, mostenitor al bucuriei celei vesnice si cetatean al Ierusalimului celui de sus.
( Ortodoxie si Patrie)

Eldana · Trimis: 16/06/2014 21:56 Titlul subiectului:

"Opreste-te ... atat trebuie sa faci. Sa te opresti si sa privesti iara firul de iarba, sa vezi floarea, sa-i simti parfumul. Sa privesti soarele si sa-i multumesti Domnului ca ti-a mai dat o noua zi. Sa asculti fosnetul frunzelor, ciripitul pasarelelor si acolo, acolo in linistea aceea muta, acolo sa te gasesti tu pe tine din nou si vei deveni ceea ce ai fost candva, iarasi ..."
---------------------------------------
Pr . Arsenie Boca.

tara · Senior Data inscrierii: 22/Aug/2013 Mesaje: 1651

Eldana · Trimis: 22/06/2014 20:25 Titlul subiectului:

O POVESTE....PILDUITOARE

Se spune ca era odata o insula unde se gaseau laolalta toate sentimentele si starile umane: Buna Dispozitie, Tristetea, Orgoliul, Cunoasterea, Iubirea... si toate celelalte.

Intr-o zi s-a aflat insa ca insula aceea avea sa se scufunde in curand, asa ca si-a pregatit fiecare cele necesare si au plecat, care incotro.

Doar Iubirea a decis sa ramana.

Cand insula a inceput sa se afunde, Iubirea a incercat sa ceara ajutor.

Bogatia a trecut pe langa Iubire intr-un yacht luxos si Iubirea i-a zis:
- Bogatie, ma poti lua si pe mine cu tine?
- Nu te pot lua, regret. E mult aur si argint pe vas si o greutate in plus poate fi periculos!

Atunci Iubirea i-a cerut susținerea Orgoliului, care tocmai trecea pe acolo:
- Orgoliule, te rog, ma poti lua si pe mine cu tine?
- Nu te pot ajuta, Iubire, regret! Aici e totul perfect… mi-ai putea strica nava.

Iubirea a rugat mai apoi Tristetea, cand aceasta trecu pe langa ea:
- Tristete, te rog, lasa-ma sa vin cu tine!
- Oh, Iubire, sunt atat de trista incat simt nevoia sa stau singura…

Chiar si Buna-Dispozitie a trecut pe langa Iubire, dar era atat de
multumita de sine incat nici macar nu a auzit cand Iubirea a strigat-o.

Cand era mai deznadajduita, Iubirea auzi:
- Vino, Iubire, te iau eu cu mine!
Cel care vorbise era un batran.
Iubirea s-a simtit atat de recunoscatoare dar, prea incantata, a uitat sa il mai intrebe pe batran cum il cheama.
Cand au sosit la tarm, batranul a plecat indata.

Iubirea si-a dat seama cat de mult ii datora acestuia si a intrebat Cunoasterea:
- Hei, tu care le stii pe toate, imi poti spune cine este batranul acesta care m-a ajutat?
- Nu l-ai recunoscut? E Timpul… ii raspunse Cunoasterea.
- Timpul? Dar de ce tocmai Momentul a catadixit sa ma ajute? intreba Iubirea nedumerita.
Cunoasterea, plina de intelepciune, i-a raspuns:

- Pentru ca numai Timpul e capabil sa inteleaga cat de importanta e Iubirea...

Adriada · Trimis: 09/07/2014 09:40 Titlul subiectului:

chiar daca am mai citit si alte texte de genul acesta, intotdeauna imi ating coarda sensibila.

Scrisoarea mamei pentru fiica

Draga mea fiica, in ziua in care ma vezi batrana te rog sa ai rabdare cu mine si, cel mai important, incearca sa intelegi prin ce trec. Chiar si atunci cand vom vorbi, daca repet acelasi lucru de 100 de ori, nu ma intrerupe zicand 'Ai spus asta acum un minut'... Doar asculta, te rog. Incearca sa iti amintesti de clipele in care erai mica si iti citeam aceeasi poveste in fiecare seara pana cand adormeai.
Atunci cand nu voi dori sa imi faci baie, nu fii suparata pe mine si nu ma brusca. Aminteste-ti cand trebuia sa alerg dupa tine si incercam sa te bag sub dus cand erai doar o fetita.
Cand vei vedea ca nu ma voi descurca cu tehnologia, ofera-mi timp sa invat si nu imi arunca priviri urate. Iti amintesti cand te incercam sa te invat sa mananci, sa te imbraci, sa iti prinzi parul zi de zi? In ziua in care ma vezi ca imbatranesc te rog sa ai rabdare si sa intelegi prin ce trec.

Daca intamplator uit despre ce vorbim, ofera-mi probabilitatea de a imi aminti si, daca nu reusesc, nu fii nervoasa, suparata sau aroganta. Trebuie sa stii doar ca cel mai important fapt pentru mine este sa fiu in preajma ta.

Si cand picioarele mele obosite si batrane nu ma lasa sa ma misc la fel de rapid ca inainte, da-mi mana ta asa cum si eu ti-o dadeam pe a mea cand te-am invatat sa mergi.
Cand vor veni acele zile, nu fii trista... doar fii alaturi de mine si intelege-ma. Vreau doar sa ajung la finalul vietii inconjurata de dragoste. Voi aprecia si iti voi multumi pentru darul timpului si pentru toate clipele frumoase pe care le-am avut impreuna. Cu un zambet mare si o imbratisare uriasa, vreau sa iti spun ca te-am iubit intotdeauna, draga mea fiica."

Guillermo Peña

Lore · Administrator Data inscrierii: 22/Aug/2013 Mesaje: 10469

Am mai citit textul dar tot mi-a venit sa plang.

ooff...tare sensibila am realizat de când am nascut
_________________
[url=http://lilypie.com] De suflet De suflet

[/url]

Adriada · Trimis: 09/07/2014 23:21 Titlul subiectului:

Lore · Administrator Data inscrierii: 22/Aug/2013 Mesaje: 10469

Un om pios statea de vorba cu Dumnezeu si i-a spus:

- Doamne as vrea sa stiu cum e Raiul si cum e Iadul.
Dumnezeu l-a condus pe om catre doua usi.

A deschis una dintre usi iar omul a privit inauntru.
In mijlocul incaperii se afla o mare masa rotunda.
Pe masa se afla un vas mare cu tocana, care mirosea foarte bine si care l-a facut pe om sa ii lase gura apa.
Oamenii care stateau la masa erau slabi si bolnaviciosi.
Pareau a fi infometati.

Tineau linguri cu manere cumplit de lungi care le erau legate de brate si astfel putea ajunge la vas pentru a le umple cu tocana dar din cauza manerelor mai lungi decat propriile maini, nu puteau duce la gura lingurile pline.
Omul pios s-a infiorat la vederea suferintei lor..
Atunci Dumnezeu a spus: "Acum ai vazut Iadul"

Au mers apoi catre cealalata camera si au deschis usa : arata la fel ca si prima.
Se gasea acolo o masa mare si rotunda cu un vas mare de tocana care iti lasa gura apa.
Oamenii de la masa erau echipati cu acelasi gen de linguri dar acestia pareau bine hraniti si durdulii, radeau si vorbeau intre ei.
Omul pios a spus: "nu inteleg"...

"Este foarte simplu" a spus Dumnezeu. "Este nevoie insa de abilitate. Acesti oameni sanatosi au invatat sa se hraneasca unul pe celalalt, in timp ce ceilalti se gandeau doar la ei insisi".

_________________
[url=http://lilypie.com] De suflet De suflet

[/url]